Doua echipe de cercetatori independente au reusit simultan sa descopere o metoda de obtinere celulelor stem fara sa recuga la distrugerea unor embrioni ceea ce permite evitarea dezbaterii etice în legătură cu această chestiune. Casa Albă a salutat această descoperire, văzând în ea o modalitate de rezolvare a problemelor medicale

 "fără a se compromite nici nivelul ridicat al ştiinţei, nici caracterul sacru al vieţii umane". Oamenii de ştiinţă au obţinut un succes major reuşind să transforme celule ale pielii umane în celule stem, deschizând astfel calea unor noi tratamente împotriva cancerului, diabetului sau maladiei Alzheimer. Bisericile crestine ortodoxxe si catolice condamna ferm orice manipulare a embrionului uman, însă încurajează cercetarea ştiinţifică pe celule stem adulte.

Descoperirea "va schimba complet câmpul" cercetărilor, a estimat James Thomson, autorul studiului american publicat în ediţia electronică a revistei Science. Celulele stem sunt considerate un posibil panaceu universal împotriva unora dintre cele mai grave boli, pentru că pot să evolueze în peste 220 de tipuri diferite de celule. Permiţându-le oamenilor de ştiinţă să aibă acces mai uşor acces la celulele stem, descoperirea anunţată marţi ar urma să permită progrese rapide în căutarea unor tratamente pentru cancer, maladiile Alzheimer şi Parkinson, diabet, artrită, leziuni ale măduvei spinării, arsuri şi boli cardiace.

Această nouă tehnică poate fi reprodusă într-o manieră relativ simplă de laboratoare standard, a explicat Thomson, de la Universitatea din Wisconsin, Madison (nord), deja pionieră în obţinerea de celule stem în 1998. Cele două echipe au reuşit să transforme celule ale pielii în celule stem prin introducerea a patru gene diferite în celule cu ajutorul unui retrovirus.

Echipa de cercetatori din Japonia, condusă de Shinya Yamanaka de la Universitatea din Kyoto, a reuşit să creeze o linie de celule stem pe baza a 5.000 de celule. Studiul său va fi publicat la 30 noiembrie în revista Cell. "Eficienţa sa poate părea scăzută, însă înseamnă că pornind de la un singur eşantion de 10 centimetri, se pot obţine multiple linii de celule stem pluripotente a explicat el. Echipa lui James Thomson a reuşit să reprogrameze o celulă din 10.000, însă fără să recurgă la o genă cancerigenă. Cele două tehnici au avantajul că permit crearea unor celule stem care au codul genetic al pacientului, eliminând astfel riscurile de respingere. Însă ele prezintă riscuri de mutaţii, pentru că păstrează o copie a virusului utilizat.

Următoarea etapă cheie, potrivit Science, va fi renunţarea la ajutorul retrovirusului. "Este într-adevăr alchimie  să poţi să iei câteva celule de la un pacient şi să le transformi în celule stem într-un laborator", a comentat Robert Lanza, director ştiinţific al companiei de biotehnologie Advanced Cell Technology. "Este aproape ca şi cum ai învăţa să transformi plumbul în aur", a adăugat el. "Intrăm într-o eră complet nouă a biologiei celulelor stem", a afirmat şi Ian Wilmut, cercetătorul scoţian care a clonat primul mamifer pe baza unei celule de animal adult, oaia Dolly.